A apărut volumul „Teologie şi educaţie la Dunărea de Jos“, volumul 15, o culegere de studii care adună în cele 365 de pagini lucrări ale unor profesori universitari de notorietate, la nivel naţional şi internaţional, prezenţi la Galaţi, în anul 2016, cu ocazia manifestărilor închinate „Anului omagial al educaţiei religioase a tineretului ortodox“ şi „Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti“. Volumul conţine şi studii, comunicări şi referate ale cadrelor universitare de la Facultatea de Istorie, Filozofie şi Teologie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos“.
Secţiunea ‑ „Apostolat pentru educaţie creştină, în actualitate“ ‑ este deschisă de lucrarea „Comunicare şi comuniune în viaţa tinerilor implicaţi în programele educaţionale ale Arhiepiscopiei Dunării de Jos“, susţinută de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian cu ocazia Congresului Internaţional de Teologie ‑ „Educaţia religioasă a tinerilor, în contextul secularizării actuale“, desfăşurat la Palatul Patriarhiei din Bucureşti, în 5 septembrie 2016.
Studiul ‑ însoţit de un „chapeau“, în limba engleză – aduce în prim‑plan o evaluare a modalităţilor prin care este realizată educaţia formală şi non‑formală a tinerilor din Eparhia noastră. Autorul sesizează nu numai o atitudine pozitivă faţă de programele de educaţie religioasă din Biserică, dar şi o „receptivitate mare şi implicare responsabilă din partea factorilor educaţionali şi a familiilor, copiilor şi tinerilor pentru educaţia religioasă în şcoală“.
Această ediţie, de excepţie, ne bucură cu un studiu semnat de domnul dr. Nicolae Tanaşoca († 8 aprilie 2017), pe atunci, director al Institutului de Studii Sud‑Est Europene al Academiei Române, între timp, chemat la Domnul, care a susţinut o interesantă lucrare despre „Clasicism, creştinism, umanism în cultura epocii brâncoveneşti“, ocazie cu care a subliniat „problema umanismului şi a Renaşterii, în cultura românească“, în epoca Sfântului Voievod Brâncoveanu. Doamna conf. univ. dr. Ioana Feodorov, de la Institutul de Studii Sud‑Est Europene al Academiei Române, ne bucură cu un studiu despre „Programul editorial al Sfântului Antim Ivireanul, model pentru comunităţile arabe creştine din Siria şi Liban“, un studiu care conjugă contribuţia românească la tipărirea şi răspândirea Cuvântului lui Dumnezeu, în spaţiul arab creştin.
Profesorul univ. dr. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române, dascăl universitar la Facultatea de Istorie, Filozofie şi Teologie, Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi, aduce cititorului informaţii interesante despre „Cărţi din biblioteca Mănăstirii Măxineni, epoca lui Constantin Brâncoveanu şi Antim Ivireanul“. Despre „Înrâurirea Sfântului Antim întru statornicia limbii române din Basarabia, în secolul XIX“ ne relatează prof. univ. dr. Zamfira Mihail; doamna prof. univ. dr. Iolanda Țighiliu îl portretizează pe „Sfântul Antim Ivireanul ‑ cărturarul“, iar prof. univ. dr. Olimpia Mitric ne prezintă „Fondul de carte veche de pe lângă Arhiepiscopia Dunării de Jos din Galaţi“.
Informaţii inedite despre „Vechi cărţi bisericeşti, ne(mai)cunoscute astăzi“ ne aduce părintele lector univ. dr. Lucian Petroaia; părintele Eugen Drăgoi ne pune la curent cu aspecte inedite despre „Episcopul Melchisedec Ștefănescu, primul biograf al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi primul analist al «Didahiilor» acestora“, iar domnişoara conf. univ. dr. Mihaela Denisia Liuşnea aduce în prim‑plan „Contextul istoric al raporturilor Țărilor Române cu spaţiile Ortodoxiei răsăritene din Caucaz, în timpul Mitropolitului Antim Ivireanul“. Interesant este portretul părintelui prof. dr. Ionel Ene despre „Chipul tânărului în «Didahiile» Sfântului Antim Ivireanul“. De citit, subliniat şi luat aminte sunt şi referatele semnate de preoţii‑profesori şi dascălii de la FIFT Galaţi, care semnează articole şi studii despre apostolatul care trebuie dus pe tărâmul educaţiei creştine, în mileniul trei.
Al XV‑lea volum „Teologie şi educaţie la Dunărea de Jos“ este o publicaţie care trebuie să fie prezentă în biblioteca profesorilor, istoricilor, studenţilor amintitei facultăţi, dar şi a oricărui credincios dornic să fie la curent cu istoria mântuirii neamului omenesc, mai veche sau recentă.
Maria Stanciu
FacebookContact